Parlamentul României
Lege nr. 50 (r2) din 29/07/1991
Republicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 933 din 13/10/2004
privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii
|
|||
Bunuri si valori imobiliare
Autorizare
Constructii
Locuinte
|
|||
CAPITOLUL
I
Autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Art. 1. - (1)
Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei
autorizaţii de construire sau de desfiinţare. Autorizaţia de construire sau de
desfiinţare se emite la solicitarea deţinătorului titlului de proprietate
asupra unui imobil - teren şi/sau construcţii - ori a altui act care conferă
dreptul de construire sau de desfiinţare, în condiţiile prezentei legi.
(2)
Construcţiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susţinerea
instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, agricole sau de orice altă natură se
pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, emisă în condiţiile
prezentei legi, şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea
construcţiilor.
Art. 2. - (1)
Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei
publice locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege,
referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea
construcţiilor.
(2) Autorizaţia
de construire se emite în temeiul şi cu respectarea prevederilor
documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.
(3) Autorizaţiile
de construire pentru reţele magistrale, căi de comunicaţie, amenajări pentru
îmbunătăţiri funciare, reţele de telecomunicaţii ori alte lucrări de
infrastructură, care se execută în extravilanul localităţilor, se emit cu
respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate şi aprobate
potrivit legii.
(4) Prin
exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizaţii de construire şi
fără documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru:
a) lucrări de
modificare, de reparare, de protejare, de restaurare şi de conservare a
clădirilor de orice fel, cu condiţia menţinerii aceleiaşi funcţiuni, a
suprafeţei construite la sol şi a volumetriei acestora;
b) lucrări de
reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare şi altele
asemenea, fără modificarea traseului şi, după caz, a funcţionalităţii acestora;
c) lucrări de
reparare privind împrejurimi, mobilier urban, amenajări de spaţii verzi,
parcuri şi grădini publice, pieţe pietonale şi celelalte lucrări de amenajare a
spaţiilor publice;
d) lucrări de
cercetare şi de prospectare a terenurilor - foraje şi excavări -, necesare în
vederea efectuării studiilor geotehnice, exploatărilor de cariere,
balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatări;
e) organizarea
de tabere de corturi.
Art. 3. -
Autorizaţia de construire se eliberează pentru:
a) lucrări de
construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de
destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor
aferente acestora, cu excepţia celor prevăzute la art. 11;
b) lucrări de
construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare,
restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea
lor, care urmează să fie efectuate la construcţii reprezentând monumente
istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecţie, stabilite potrivit
legii;
c) lucrări de
construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi
reabilitare privind căi de comunicaţie, inclusiv lucrări de artă, reţele şi
dotări tehnico-edilitare, lucrări hidrotehnice, amenajări de albii, lucrări de
îmbunătăţiri funciare, lucrări de instalaţii de infrastructură, noi capacităţi
de producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice,
precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor existente;
d) împrejmuiri
şi mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri, pieţe şi alte lucrări de
amenajare a spaţiilor publice;
e) lucrări de
foraje şi excavări necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice,
prospecţiunilor geologice, exploatărilor de cariere, balastiere, sonde de gaze
şi petrol, precum şi alte exploatări de suprafaţă sau subterane;
f) lucrări,
amenajări şi construcţii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizării
execuţiei lucrărilor de bază, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea;
g) organizarea
de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote;
h) lucrări de
construcţii cu caracter provizoriu: chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de
expunere situate pe căile şi spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj,
firme şi reclame, precum şi anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole
situate în extravilan;
i) cimitire -
noi şi extinderi.
Art. 4. -
Autorizaţiile de construire se emit de preşedinţii consiliilor judeţene, de
primarul general al municipiului Bucureşti sau de primari, după cum urmează:
a) de
preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor, pentru:
1. investiţiile
care se aprobă de Guvern;
2. investiţiile
care se realizează în extravilanul comunelor, inclusiv anexele gospodăreşti ale
exploataţiilor agricole mai mari de 50 m2;
3. investiţiile
care se amplasează pe terenuri care depăşesc limita unei unităţi
administrativ-teritoriale;
4. lucrări la
construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de
protecţie, aflate în teritoriul administrativ al judeţului, cu avizul prealabil
al Ministerului Culturii şi Cultelor;
b) de primarii
municipiilor sau oraşelor, pentru construcţiile şi lucrările de orice fel din
intravilanul şi extravilanul acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a);
c) de primarul
general al municipiului Bucureşti, cu avizul primarilor de sectoare, pentru:
1. investiţiile
care se amplasează pe terenuri care depăşesc limita administrativ-teritorială a
unui sector şi cele care se realizează în extravilan;
2. lucrări la
construcţii reprezentând monumente istorice, cu avizul prealabil al
Ministerului Culturii şi Cultelor;
3. lucrări de
modernizări, reabilitări, extinderi de reţele edilitare municipale, de
transport şi de distribuţie, pentru: apă/canal, gaze, electrice, termoficare,
comunicaţii - inclusiv fibră optică, precum şi lucrări de modernizări şi/sau
reabilitări de străzi;
d) de primarii
sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru toate categoriile de construcţii şi
amenajări urbanistice din cadrul sectoarelor, cu excepţia celor prevăzute la
lit. a) pct. 1 şi 2 şi la lit. c);
e) de primarii
comunelor, pentru locuinţe individuale şi anexele gospodăreşti ale acestora,
precum şi cu avizul structurilor de specialitate din cadrul consiliilor
judeţene, pentru celelalte construcţii şi lucrări executate în intravilanul
localităţilor, cu excepţia celor prevăzute la lit. a).
Art. 5. - (1) În
vederea simplificării procedurii de autorizare, emitentul autorizaţiei are
obligaţia să organizeze structuri de specialitate, în vederea emiterii
acordului unic, respectiv a obţinerii, în numele solicitantului, a avizelor
legale necesare autorizării, pentru:
a) racordarea la
reţelele de utilităţi, în condiţiile impuse de caracteristicile şi de
amplasamentul reţelelor de transport energetic sau tehnologic din zona de
amplasament;
b) racordarea la
reţeaua căilor de comunicaţii;
c) prevenirea şi
stingerea incendiilor, apărarea civilă, protecţia mediului şi a sănătăţii
populaţiei.
(2) Pentru
asigurarea funcţionării structurilor de specialitate, consiliile judeţene şi
locale pot stabili taxe pe tipuri de lucrări, în raport cu numărul de avize
necesare, în condiţiile legii.
Art. 6. - (1)
Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile
prevăzute la art. 4, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi
ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a
teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii, fac cunoscute
solicitantului elementele privind regimul juridic, economic şi tehnic al
terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării şi stabilesc
cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul
amplasamentului, precum şi lista cuprinzând avizele şi acordurile legale,
necesare în vederea autorizării.
(2) Certificatul
de urbanism se emite de autorităţile prevăzute la art. 4, abilitate să
autorizeze lucrările de construcţii, şi se eliberează solicitantului în termen
de cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, menţionându-se în mod
obligatoriu scopul emiterii acestuia.
(3) Certificatul
de urbanism se semnează de către preşedintele consiliului judeţean sau de
primar, după caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de către persoana cu
responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din
aparatul propriu al autorităţii administraţiei publice emitente,
responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor
stabilite conform legii.
(4) În vederea
eliberării certificatului de urbanism solicitantul - orice persoană fizică sau
juridică interesată - se va adresa autorităţilor prevăzute la art. 4 cu o
cerere care va cuprinde atât elementele de identificare a imobilului pentru
care se solicită certificatul de urbanism, cât şi elementele care definesc
scopul solicitării.
(5) Certificatul
de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
(6) Certificatul
de urbanism se emite, potrivit legii, şi în vederea concesionării de terenuri,
a adjudecării prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice în faza
"Studiu de fezabilitate" şi pentru cereri în justiţie şi operaţiuni
notariale privind circulaţia imobiliară atunci când operaţiunile respective au
ca obiect împărţeli ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de
lucrări de construcţii, precum şi constituirea unei servituţi de trecere cu
privire la un imobil. Operaţiunile juridice menţionate se efectuează numai în
baza certificatului de urbanism, iar nerespectarea acestor prevederi se
sancţionează cu nulitatea actului.
Art. 7. - (1)
Autorizaţia de construire se emite în cel mult 30 de zile de la data
înregistrării cererii, pe baza documentaţiei depuse la autorităţile prevăzute
la art. 4, care va cuprinde:
a) certificatul
de urbanism;
b) dovada
titlului asupra terenului şi/sau construcţiilor;
c) proiectul
pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii;
d) avizele şi
acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism;
e) dovada
privind achitarea taxelor legale.
(2) Proiectul
pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii este extras din
proiectul tehnic şi se elaborează în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut
în anexa nr. 1, în concordanţă cu cerinţele certificatului de urbanism, cu
conţinutul avizelor şi al acordurilor cerute prin acesta, şi se întocmeşte, se
semnează şi se verifică, potrivit legii.
(3) În situaţia
depunerii unei documentaţii tehnice incomplete, aceasta se restituie solicitantului
în termen de 5 zile de la data înregistrării, cu menţionarea în scris a
elementelor necesare în vederea completării acesteia.
(4) Executarea
lucrărilor de construcţii se poate face numai pe baza proiectului tehnic şi a
detaliilor de execuţie.
(5) Autoritatea
emitentă a autorizaţiei de construire stabileşte o perioadă de valabilitate de
cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este
obligat să înceapă lucrările. În această situaţie, valabilitatea autorizaţiei
se extinde pe toată durata de execuţie a lucrărilor prevăzute prin autorizaţie,
în conformitate cu proiectul tehnic.
(6) Neînceperea
lucrărilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la
pierderea valabilităţii autorizaţiei, fiind necesară emiterea unei noi
autorizaţii de construire. În situaţia în care caracteristicile nu se schimbă
faţă de autorizaţia iniţială, se va putea emite o nouă autorizaţie de
construire, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism.
(7) Prin
excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul justificat în care lucrările de
construcţii nu pot fi începute ori nu pot fi executate integral la termenul
stabilit, investitorul poate solicita autorităţii emitente prelungirea
valabilităţii autorizaţiei cu cel puţin 15 zile înaintea expirării acesteia.
Prelungirea valabilităţii autorizaţiei se poate acorda o singură dată şi pentru
o perioadă nu mai mare de 12 luni.
(8) Investitorul
are obligaţia să înştiinţeze autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire,
precum şi inspectoratul teritorial în construcţii asupra datei la care vor
începe lucrările autorizate. În caz contrar, dacă constatarea faptei de
începere a lucrărilor fără înştiinţare s-a făcut în termenul de valabilitate a
autorizaţiei, data începerii lucrărilor se consideră ca fiind ziua următoare
datei de emitere a autorizaţiei.
(9) O dată cu
depunerea cererii de emitere a autorizaţiei de construire solicitantul are
obligaţia să prezinte o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că
imobilul - teren şi/sau construcţii - nu face obiectul unui litigiu aflat pe
rolul unei instanţe judecătoreşti. În caz contrar documentaţia se restituie
solicitantului, care o va depune spre autorizare numai după soluţionarea
definitivă în instanţă a litigiului.
(10) Prin
excepţie de la prevederile alin. (9), lucrările de consolidare la clădirile
multietajate încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc
seismic şi care prezintă pericol public se autorizează în regim de urgenţă, în
condiţiile prevăzute la alin. (16), chiar în situaţia existenţei unor litigii
aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.
(11) În
condiţiile prezentei legi nu se emit autorizaţii provizorii.
(12)
Autorizaţiile de construire/desfiinţare se emit numai pe baza unei documentaţii
complete, în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, cu
excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (16).
(13) Autorizaţia
de construire se semnează de preşedintele consiliului judeţean sau de primar,
după caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de persoana cu responsabilitate
în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al
autorităţii administraţiei publice emitente, responsabilitatea emiterii
autorizaţiilor revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform
legii.
(14)
Valabilitatea autorizaţiei se menţine în cazul schimbării investitorului,
înaintea finalizării lucrărilor, cu condiţia respectării prevederilor acesteia
şi a transcrierii actelor care conferă dreptul de construire.
(15) În situaţia
în care în timpul execuţiei lucrărilor, şi numai în perioada de valabilitate a
autorizaţiei de construire, survin modificări de temă privind construcţia
autorizată, care conduc la necesitatea modificării acesteia, titularul are
obligaţia de a solicita o nouă autorizaţie, potrivit legii. Pentru obţinerea
noii autorizaţii de construire solicitantul va depune o documentaţie, elaborată
cu condiţia încadrării noilor propuneri în prevederile documentaţiilor de
urbanism aprobate şi numai în limitele avizelor şi acordurilor obţinute pentru
autorizaţia iniţială. Nu este necesară emiterea unui nou certificat de
urbanism.
(16) Autorizaţia
de construire pentru lucrările de intervenţie de primă necesitate în cazuri de
avarii, accidente tehnice, calamităţi ori alte evenimente cu caracter excepţional,
inclusiv la construcţiile prevăzute la art. 3 lit. b), se emite imediat de
către autoritatea administraţiei publice abilitată, conform legii, urmând ca
documentaţia legală necesară să fie definitivată pe parcursul sau la încheierea
executării lucrărilor, cu respectarea avizelor legale.
(17) Primăriile
pot dezafecta construcţiile, proprietate a unităţii administrativ-teritoriale,
aflate în stare avansată de degradare şi care pun în pericol siguranţa publică,
cu excepţia construcţiilor monument istoric, pe bază de autorizaţie de
desfiinţare emisă în condiţiile alin. (16), cu obligaţia de a se întocmi
documentaţii specifice în conformitate cu prevederile cuprinse în anexa nr. 1.
(18) Taxa pentru
eliberarea autorizaţiei de construire se calculează potrivit legii.
(19) Taxa pentru
prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire se calculează la 30% din
valoarea iniţială a taxei de autorizare.
(20)
Instituţiile abilitate prin lege să emită avize şi acorduri în vederea
autorizării lucrărilor de construcţii, altele decât cele prevăzute la art. 5
alin. (1), au obligaţia emiterii acestora în termen de maximum 15 zile de la
data înregistrării cererii/documentaţiei, după caz, direct structurilor
organizate de consiliile judeţene şi locale sau, după caz, solicitantului.
Art. 8. - (1)
Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor
şi instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor
tehnologice, inclusiv elementele de construcţii de susţinere a acestora, închiderea
de cariere şi exploatări de suprafaţă şi subterane, precum şi a oricăror
amenajări se fac numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în
prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4.
(2) Autorizaţia
de desfiinţare se emite în aceleaşi condiţii ca şi autorizaţia de construire,
în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor
aferente acestora, potrivit legii, cu excepţiile prevăzute la art. 11.
Art. 9. - (1)
Proiectele pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi
proiectele tehnice, pe baza cărora se întocmesc acestea, se elaborează de
colective tehnice de specialitate, se însuşesc şi se semnează de cadre tehnice
cu pregătire superioară numai din domeniul arhitecturii, construcţiilor şi instalaţiilor
pentru construcţii, astfel:
a) de arhitect
cu diplomă recunoscută de statul român, pentru proiectarea părţii de
arhitectură pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de
importanţă a construcţiilor supraterane şi a celor subterane;
b) de ingineri
constructori şi de instalaţii, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru
părţile de inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investiţii
cuprinse la toate categoriile de importanţă a construcţiilor supraterane şi subterane,
precum şi la instalaţiile aferente acestora;
c) de conductor
arhitect, urbanist şi/sau de subinginer de construcţii, cu diplomă recunoscută
de statul român, pentru clădiri de importanţă redusă şi aflate în afara zonelor
protejate, stabilite conform legii.
(2) Prevederile
alin. (1) se aplică şi pentru documentaţia de execuţie.
(3) Semnarea
documentaţiilor de către persoanele prevăzute la alin. (1) angajează
răspunderea acestora în condiţiile legii.
Art. 10. -
Pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii în zonele asupra cărora
s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protecţie prevăzut în
planurile de amenajare a teritoriului şi în documentaţiile de urbanism
aprobate, se va proceda după cum urmează:
a) în
ansamblurile de arhitectură, în rezervaţiile de arhitectură şi de urbanism, în
cazul siturilor arheologice, al parcurilor şi grădinilor monument istoric,
cuprinse în listele aprobate potrivit legii, precum şi în cazul lucrărilor de
orice natură în zonele de protecţie a monumentelor, solicitantul va obţine
avizul comun al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, potrivit competenţelor
specifice;
b) în cazul
lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor monumente istorice, pe lângă
avizul Ministerului Culturii şi Cultelor se vor obţine avizele specifice
cerinţelor de calitate a construcţiilor, potrivit prevederilor legale;
c) în zonele
naturale protejate, stabilite potrivit legii, în zonele de siguranţă şi
protecţie ale amenajărilor hidrotehnice de interes public, precum şi în alte
arii protejate solicitantul va obţine avizul Ministerului Mediului şi
Gospodăririi Apelor şi al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării
Rurale;
d) în zonele de
siguranţă şi de protecţie a infrastructurilor de transport de interes public,
precum şi în zonele aferente construirii căilor de comunicaţie, stabilite prin
documentaţiile de amenajare a teritoriului şi/sau de urbanism, se va obţine şi
autorizaţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, conform
prevederilor legale;
e) în zonele
unde s-a instituit alt tip de restricţie solicitantul va obţine avizul
organismelor competente.
Art. 11. - (1)
Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care nu
modifică structura de rezistenţă, caracteristicile iniţiale ale construcţiilor
sau aspectul arhitectural al acestora:
a) reparaţii la
împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă
forma acestora şi materialele din care sunt executate;
b) reparaţii şi
înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma,
dimensiunile golurilor şi tâmplăriei;
c) reparaţii şi
înlocuiri de sobe de încălzit;
d) zugrăveli şi
vopsitorii interioare;
e) zugrăveli şi
vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile
clădirilor;
f) reparaţii la
instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice
fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor locale
de încălzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum
şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a
consumurilor de utilităţi;
g) reparaţii şi
înlocuiri la pardoseli;
h) reparaţii şi
înlocuiri la finisaje interioare şi exterioare - tencuieli, placaje, altele
asemenea -, la trotuare, la ziduri de sprijin şi la scări de acces, fără
modificarea calităţii şi a aspectului elementelor constructive;
i) lucrări de
întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;
j) lucrări de
investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a componentelor
artistice ale construcţiilor prevăzute la art. 3 lit. b), cu avizul
Ministerului Culturii şi Cultelor şi al autorităţii administraţiei publice
judeţene sau locale, după caz;
k) lucrări de
foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţă normală sau
redusă, situate în afara zonelor de protecţie instituite pentru zăcăminte
acvifere;
l) lucrări de
construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei
cimitirului.
(2) Se pot
executa fără autorizaţie de construire şi lucrări pentru amplasarea de tonete,
pupitre acoperite sau închise, destinate difuzării şi comercializării presei,
cărţilor şi florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundaţii şi
platforme, precum şi fără racorduri şi/sau branşamente la utilităţi urbane, cu
excepţia energiei electrice.
(3) Dacă
lucrările prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor prevăzute la lit. e) şi j),
se execută la construcţiile menţionate la art. 3 lit. b), este obligatorie
emiterea autorizaţiei de construire.
Art. 12. - (1)
Autorizaţiile de construire sau de desfiinţare, emise cu încălcarea
prevederilor legale, pot fi anulate de către instanţele de contencios administrativ,
potrivit legii. Anularea autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare poate
fi cerută, în condiţiile legii, şi de către prefect, inclusiv la sesizarea
expresă a organelor de control ale Inspectoratului de Stat în Construcţii.
(2) Prin
introducerea acţiunii autorizaţia de construire sau de desfiinţare se suspendă
de drept şi, pe cale de consecinţă, instanţa va dispune oprirea lucrărilor până
la soluţionarea în fond a cauzei.
CAPITOLUL
II
Concesionarea terenurilor pentru construcţii
Concesionarea terenurilor pentru construcţii
Art. 13. - (1)
Terenurile aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale, destinate construirii, pot fi vândute, concesionate
ori închiriate prin licitaţie publică, potrivit legii, în condiţiile
respectării prevederilor documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a
teritoriului, aprobate potrivit legii, în vederea realizării de către titular a
construcţiei.
(2) Terenurile
aparţinând domeniului public al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale se pot concesiona numai în vederea realizării de
construcţii sau de obiective de uz şi/sau de interes public, cu respectarea
documentaţiilor de urbanism aprobate potrivit legii.
(3)
Concesionarea se face pe bază de oferte prezentate de către solicitanţi, cu
respectarea prevederilor legale, urmărindu-se valorificarea superioară a
potenţialului terenului.
Art. 14. - Până
la reglementarea prin lege a situaţiei juridice, nu pot face obiectul
concesiunii terenurile libere de construcţii, aflate în administrarea
consiliilor locale şi care pot fi revendicate de foştii proprietari.
Art. 15. - Prin
excepţie de la prevederile art. 13 alin. (1), terenurile destinate construirii
se pot concesiona fără licitaţie publică, cu plata taxei de redevenţă stabilite
potrivit legii, ori pot fi date în folosinţă pe termen limitat, după caz, în
următoarele situaţii:
a) pentru
realizarea de obiective de utilitate publică sau de binefacere, cu caracter
social, fără scop lucrativ, altele decât cele care se realizează de către
colectivităţile locale pe terenurile acestora;
b) pentru
realizarea de locuinţe de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, potrivit
legii;
c) pentru
realizarea de locuinţe pentru tineri până la împlinirea vârstei de 35 de ani;
d) pentru
strămutarea gospodăriilor afectate de dezastre, potrivit legii;
e) pentru
extinderea construcţiilor pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului sau
cu acordul acestuia;
f) pentru
lucrări de protejare ori de punere în valoare a monumentelor istorice şi de
arhitectură, cu avizul comun al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, atunci când terenul
se află în zona de protecţie a acestora.
Art. 16. - (1)
Terenurile prevăzute la art. 13, ce fac obiectul licitaţiei, se aduc la
cunoştinţă publică de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale unde
sunt situate, printr-o publicaţie afişată la sediul acestora şi tipărită în cel
puţin două ziare de largă circulaţie, cu minimum 20 de zile înainte de data
licitaţiei.
(2) Publicaţiile
privind licitaţia vor cuprinde data şi locul desfăşurării acesteia, suprafaţa
şi destinaţia terenului, stabilite prin documentaţiile de urbanism, precum şi
taxa anuală minimală de redevenţă.
(3) Oferta
solicitanţilor va fi însoţită de un studiu de prefezabilitate sau de
fezabilitate, după caz, cuprinzând în mod obligatoriu elementele tehnice
necesare pentru caracterizarea funcţionalităţii şi a capacităţii construcţiei,
a gradului de ocupare a terenului, precum şi a celorlalte elemente cuprinse în
certificatul de urbanism. Nu vor fi acceptate decât oferte care corespund
prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii.
(4) Licitaţia se
efectuează, în condiţiile legii, de comisiile instituite în acest scop, prin
hotărâre a consiliilor locale şi/sau judeţene, respectiv a Consiliului General
al Municipiului Bucureşti, în conformitate cu competenţele de autorizare
stabilite la art. 4. Comisiile funcţionează la sediul consiliilor locale în a
căror rază administrativ-teritorială sunt situate terenurile.
Art. 17. -
Limita minimă a preţului concesiunii se stabileşte, după caz, prin hotărârea
consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a
consiliului local, astfel încât să asigure recuperarea în 25 de ani a preţului
de vânzare al terenului, în condiţii de piaţă, la care se adaugă costul
lucrărilor de infrastructură aferente.
Art. 18. -
Terenurile prevăzute la art. 13, ce se concesionează pentru realizarea de
locuinţe şi spaţii construite asociate acestora, în funcţie de prevederile
regulamentelor locale de urbanism, aprobate potrivit legii, vor avea
următoarele suprafeţe:
a) în
localităţile urbane:
1. până la 450 m2
pentru un apartament într-o clădire cu parter sau parter şi etaj;
2. până la 300 m2
pentru un apartament într-o clădire cu parter şi etaj, cu două apartamente;
3. până la 250 m2
pentru un apartament, în cazul clădirilor cu parter şi mai multe etaje, având
cel mult 6 apartamente;
4. pentru
clădirile cu mai mult de 6 apartamente, suprafaţa de teren va fi stabilită potrivit
documentaţiilor de urbanism;
b) în
localităţile rurale, până la 1.000 m2 pentru o locuinţă.
Art. 19. -
Pentru realizarea unei case de vacanţă se poate concesiona un teren în
suprafaţă de până la 250 m2.
Art. 20. -
Împotriva licitaţiei, până la momentul adjudecării, se va putea face
contestaţie, de către orice persoană interesată, la judecătoria în a cărei rază
teritorială are loc licitaţia. Contestaţia suspendă desfăşurarea licitaţiei
până la soluţionarea sa definitivă.
Art. 21. - Pe
baza procesului-verbal de adjudecare a licitaţiei sau a hotărârii consiliului
local, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru
situaţiile prevăzute la art. 15, se va încheia actul de concesiune, care se va
înregistra de către concesionar în evidenţele de publicitate imobiliară, în
termen de 10 zile de la data adjudecării sau emiterii hotărârii.
Art. 22. -
Concesionarea terenurilor prevăzute la art. 13-19 se face în conformitate cu
prevederile legii, durata acesteia fiind stabilită de către consiliile locale,
consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti,
în funcţie de prevederile documentaţiilor de urbanism şi de natura
construcţiei.
Art. 23. - (1)
Intravilanul localităţilor se stabileşte prin planurile generale de urbanism -
PUG -, aprobate potrivit legii.
(2) Ulterior
aprobării Planului General de Urbanism - PUG - pot fi introduse în intravilanul
localităţilor şi unele terenuri din extravilan, numai în condiţii temeinic
fundamentate pe bază de planuri urbanistice zonale - PUZ -, aprobate potrivit
legii.
(3) Terenurile
destinate construirii se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv,
potrivit legii.
CAPITOLUL
III
Răspunderi şi sancţiuni
Răspunderi şi sancţiuni
Art. 24. - (1)
Constituie infracţiuni următoarele fapte:
a) executarea,
fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare, ori cu nerespectarea
prevederilor acesteia, a lucrărilor prevăzute la art. 3 lit. b);
b) continuarea
executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de
control;
c) întocmirea
ori semnarea proiectelor tehnice, precum şi a proiectelor pentru autorizarea
executării lucrărilor de construcţii pentru alte specialităţi decât cele
certificate prin diplomă universitară, în condiţiile prevăzute la art. 9.
(2)
Infracţiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la
3 ani sau cu amendă de la 1.000.000 lei la 50.000.000 lei.
Art. 25. - În
cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. 24, organele de control prevăzute
de prezenta lege, care au constatat fapta, sunt obligate să sesizeze organele
de urmărire penală.
Art. 26. - (1)
Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel
de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:
a) executarea
sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute
la art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), de către investitor şi
executant;
b) executarea
sau desfiinţarea, cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei şi a proiectului
tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor prevăzute la lit.
b), de către investitor şi executant;
c) aprobarea
furnizării de utilităţi urbane, ca urmare a executării de lucrări de
branşamente şi racorduri la reţele pentru construcţii noi neautorizate;
d) menţinerea
după expirarea termenului prevăzut prin autorizaţie sau după terminarea
lucrărilor autorizate ori adaptarea în alte scopuri faţă de cele prevăzute în
autorizaţie a construcţiilor, lucrărilor şi amenajărilor cu caracter
provizoriu;
e) neaducerea terenului
la starea iniţială de către investitor, după terminarea lucrărilor prevăzute la
art. 3 lit. c), precum şi nerealizarea lucrărilor de curăţare, amenajare ori
degajare, după caz, a amplasamentului şi/sau a terenurilor adiacente ocupate
temporar pe durata execuţiei, o dată cu încheierea lucrărilor de bază;
f) împiedicarea
ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului
organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor şi a actelor
solicitate;
g) neanunţarea
datei începerii lucrărilor de construcţii autorizate, în conformitate cu
prevederile art. 7 alin. (8), precum şi depăşirea termenului legal prevăzut la
art. 7 alin. (1);
h) emiterea de
certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu conţin lista
cuprinzând avizele şi acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de
investiţii, sau eliberarea acestora cu depăşirea termenului legal;
i) emiterea de
autorizaţii de construire/desfiinţare:
- în lipsa unui
drept real asupra imobilului, care să confere dreptul de a solicita autorizaţia
de construire/desfiinţare;
- în lipsa sau
cu nerespectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit
legii;
- în baza unor
documentaţii incomplete sau elaborate în neconcordanţă cu prevederile
certificatului de urbanism, ale Codului
civil, ale conţinutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, care nu conţin avizele şi acordurile legale necesare
sau care nu sunt verificate potrivit legii;
- în lipsa
expertizei tehnice privind punerea în siguranţă a întregii construcţii, în
cazul lucrărilor de consolidare;
- în baza altor
documente decât cele cerute prin prezenta lege;
j) neorganizarea
şi neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea şi executarea
lucrărilor de construcţii de către compartimentele abilitate din cadrul
aparatului propriu al consiliilor judeţene şi al primăriilor, în unităţile lor
administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) şi (4),
precum şi neurmărirea modului de îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul
de Stat în Construcţii, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3);
k)
neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de
Stat în Construcţii la controlul anterior;
l) refuzul
nejustificat sau obstrucţionarea sub orice formă a accesului persoanelor fizice
sau al reprezentanţilor persoanelor juridice la documentele prevăzute la art.
34 alin. (7);
m) depăşirea
termenului de 15 zile pentru emiterea avizelor şi acordurilor necesare în
vederea autorizării lucrărilor de construcţii, conform prevederilor art. 7
alin. (20).
(2)
Contravenţiile prevăzute la alin. (1), săvârşite de persoanele fizice sau
juridice, se sancţionează cu amendă, după cum urmează:
- de la
10.000.000 lei la 100.000.000 lei, cele de la lit. a);
- de la
30.000.000 lei la 75.000.000 lei, cele de la lit. f);
- de la
30.000.000 lei la 40.000.000 lei, cele de la lit. c);
- de la
20.000.000 lei la 75.000.000 lei, cele de la lit. b), d) şi e);
- de la
10.000.000 lei la 30.000.000 lei, cele de la lit. h) şi i);
- de la
10.000.000 lei la 25.000.000 lei, cele de la lit. j) şi k);
- de la
10.000.000 lei la 20.000.000 lei, cele de la lit. l) şi m);
- de 10.000.000
lei, cele de la lit. g).
(3) Cuantumul
amenzilor se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului.
(4) Sancţiunea
amenzii poate fi aplicată şi reprezentantului persoanei juridice.
(5) Sancţiunea
amenzii pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. h) şi i) se aplică
funcţionarilor publici responsabili de verificarea documentaţiilor care stau la
baza emiterii certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire sau
de desfiinţare, precum şi semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform
legii.
Art. 27. - (1)
Organele de control ale consiliilor judeţene şi ale primăriilor au obligaţia de
a urmări respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor
în construcţii în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale, potrivit competenţelor
de emitere a autorizaţiilor de construire/desfiinţare.
(2)
Arhitectul-şef al judeţului şi personalul împuternicit al compartimentului de
specialitate din subordinea acestuia urmăresc respectarea disciplinei în
domeniul autorizării executării lucrărilor de construcţii pe teritoriul
administrativ al judeţului, precum şi respectarea disciplinei în urbanism şi
amenajarea teritoriului legată de procesul de autorizare a construcţiilor.
(3)
Contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1), cu excepţia celor de la lit. h)
- m), se constată şi se sancţionează de către organele de control ale
consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti,
oraşelor şi comunelor, pentru faptele săvârşite în unitatea lor
administrativ-teritorială sau, după caz, în teritoriul administrativ al
sectoarelor municipiului Bucureşti, potrivit competenţelor de emitere a
autorizaţiilor de construire/desfiinţare.
(4)
Contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. h), i) şi j) se constată şi
se sancţionează de către organele de control ale consiliului judeţean, pentru
faptele săvârşite pe teritoriul judeţului respectiv, şi, după caz, de către
cele ale municipiului Bucureşti.
(5)
Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate de organele de control
ale administraţiei publice locale, se înaintează, în vederea aplicării
sancţiunii, şefului compartimentului care coordonează activitatea de amenajare
a teritoriului şi de urbanism sau, după caz, preşedintelui consiliului judeţean
ori primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a săvârşit
contravenţia.
(6)
Contravenţiile privind executarea sau desfiinţarea construcţiilor fără
autorizaţii, prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a), c) şi e), pot fi
constatate şi de organele de poliţie. Procesul-verbal de constatare a
contravenţiei se trimite de îndată autorităţii administraţiei publice pe
teritoriul căreia s-a săvârşit contravenţia, care va aplica sancţiunea potrivit
legii.
Art. 28. - (1) O
dată cu aplicarea amenzii pentru contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1)
lit. a) şi b) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum şi, după caz,
luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizaţiei sau de
desfiinţare a lucrărilor executate fără autorizaţie ori cu nerespectarea
prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare
a contravenţiei.
(2) Decizia
menţinerii sau a desfiinţării construcţiilor realizate fără autorizaţie de
construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către
autoritatea administraţiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice
şi a regulamentelor aferente, avizate şi aprobate în condiţiile legii, sau,
după caz, de instanţă. Pentru lucrări ce se execută la clădirile prevăzute la
art. 3 lit. b) este necesar avizul Ministerului Culturii şi Cultelor.
(3) Măsura
desfiinţării construcţiilor se aplică şi în situaţia în care, la expirarea
termenului de intrare în legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a
contravenţiei, contravenientul nu a obţinut autorizaţia necesară.
Art. 29. - (1)
Controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea
executării lucrărilor de construcţii se exercită de Inspectoratul de Stat în
Construcţii, pe întregul teritoriu al ţării, şi de inspectoratele teritoriale
ale acestuia, care dispun măsurile şi sancţiunile prevăzute de prezenta lege.
(2)
Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale pot dispune
oprirea executării lucrărilor de construire sau de desfiinţare, după caz,
atunci când constată că acestea se realizează cu încălcarea dispoziţiilor
legale, a cerinţelor privind asigurarea calităţii în construcţii, fără proiect
tehnic ori pe baza unor autorizaţii nelegal emise.
(3)
Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale
încunoştinţează autoritatea administraţiei publice pe teritoriul căreia s-a
efectuat controlul asupra constatărilor şi măsurilor dispuse. În această
situaţie organele de control ale consiliilor judeţene sau locale, după caz, au
obligaţia să urmărească modul de conformare privind cele dispuse de
Inspectoratul de Stat în Construcţii.
Art. 30. - (1)
Cheltuielile pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi
autorizarea executării lucrărilor de construcţii se suportă de către investitori,
în valoare echivalentă cu o cotă de 0,1% din valoarea lucrărilor autorizate, cu
excepţia celor prevăzute la art. 3 lit. b) şi a lăcaşurilor de cult.
(2) Virarea
sumelor stabilite conform dispoziţiilor alin. (1) se face în contul
inspectoratelor teritoriale în construcţii, judeţene, respectiv al municipiului
Bucureşti, după caz, o dată cu transmiterea înştiinţării privind data începerii
lucrărilor, astfel cum se prevede la art. 7 alin. (8). Întârzierea la plată a
cotei prevăzute la alin. (1) se penalizează cu 0,15% pe zi de întârziere, fără
a se depăşi suma datorată. Disponibilităţile la finele anului din veniturile
extrabugetare se reportează în anul următor şi au aceeaşi destinaţie.
(3) Cota
stabilită la alin. (1) se aplică şi diferenţelor rezultate din actualizarea
valorii lucrărilor autorizate, care se face o dată cu recepţia la terminarea
lucrărilor.
Art. 31. -
Dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art.
26 se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârşirii faptei.
Art. 32. - (1)
În cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea
lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal
de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul
care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune,
după caz:
a) încadrarea
lucrărilor în prevederile autorizaţiei;
b) desfiinţarea
construcţiilor realizate nelegal.
(2) În cazul
admiterii cererii, instanţa va stabili termenele limită de executare a
măsurilor prevăzute la alin. (1).
(3) În cazul
nerespectării termenelor limită stabilite, măsurile dispuse de instanţă, în
conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce la îndeplinire prin grija
primarului, cu sprijinul organelor de poliţie, cheltuielile urmând să fie
suportate de către persoanele vinovate.
(4) În
situaţiile prevăzute la art. 24 organele de control vor putea cere instanţei să
dispună, prin hotărârea de condamnare, măsurile menţionate la alin. (1). Organele
de control pot cere organelor de urmărire penală sesizate şi, după caz,
instanţei să dispună ca măsură provizorie, pe tot parcursul procesului penal,
oprirea executării lucrărilor.
(5) Persoanele
care au beneficiat de subvenţie pentru construirea unei locuinţe şi pentru care
s-a dispus măsura prevăzută la alin. (1) lit. b) vor restitui subvenţiile
primite, cu plata dobânzilor legale pentru perioada în care le-au folosit.
Art. 33. - (1)
Prin derogare de la prevederile art. 32, construcţiile executate fără
autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat
al statului, al judeţelor, oraşelor sau comunelor vor putea fi desfiinţate pe
cale administrativă de către autoritatea administraţiei publice locale
competentă, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe cheltuiala
contravenientului.
(2) Pentru
realizarea prevederilor alin. (1) consiliile locale comunale, orăşeneşti,
municipale ori judeţene, după caz, pot contracta efectuarea acestor servicii cu
societăţi comerciale, în condiţiile legii.
Art. 34. - (1)
Studiile de teren şi documentaţiile elaborate pentru realizarea investiţiilor
de orice fel, a elementelor de infrastructură, de gospodărie comunală, precum
şi a lucrărilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism - studii şi proiecte
de sistematizare elaborate înainte de 1990 la comanda fostelor consilii
populare sau a altor instituţii ale statului - sunt şi rămân proprietate
publică a judeţului sau a municipiului Bucureşti.
(2) În înţelesul
prezentei legi, prin studiile şi documentaţiile menţionate la alin. (1) se
înţelege exemplarul-martor compus din piesele scrise: tema de proiectare,
memorii generale şi pe specialităţi, breviare de calcul, avizele şi acordurile
obţinute, precum şi piesele desenate.
(3) Arhivele
cuprinzând studiile şi documentaţiile menţionate la alin. (1), intrate, la
constituire, în patrimoniul societăţilor comerciale înfiinţate pe structura
fostelor unităţi de proiectare judeţene şi din municipiul Bucureşti, se
gestionează, potrivit legii, de către consiliile judeţene, respectiv de
Primăria Municipiului Bucureşti.
(4)
Inventarierea arhivelor se face de către comisii constituite în acest scop prin
hotărâri ale consiliilor judeţene, respectiv ale Consiliului General al
Municipiului Bucureşti.
(5) Refuzul
inventarierii şi/sau al predării studiilor şi documentaţiilor se sancţionează
potrivit prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările
ulterioare.
(6) În situaţia
refuzului predării arhivelor, consiliile judeţene şi/sau Primăria Municipiului
Bucureşti, după caz, se vor adresa instanţelor judecătoreşti, care vor
soluţiona cererile în procedură de urgenţă, potrivit legii. Acţiunea în
instanţă este scutită de taxa de timbru.
(7) Accesul persoanelor
fizice sau al reprezentanţilor persoanelor juridice la arhivele cuprinzând
documentaţiile prevăzute la alin. (1), precum şi la documentaţiile de urbanism
elaborate ulterior acestora şi gestionate de administraţiile publice locale, în
vederea întocmirii documentaţiilor de execuţie, se stabileşte prin hotărâre a
consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti.
Art. 35. - (1)
În condiţiile prezentei legi, descrierea faptei ce constituie contravenţie se
face cu indicarea locului, datei şi orei constatării, în conformitate cu
dispoziţiile art. 31.
(2) Împotriva
procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate face
plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Plângerea suspendă executarea sancţiunii amenzii, dar nu suspendă măsura de
oprire a executării lucrărilor, dispusă o dată cu aplicarea sancţiunii
contravenţionale, în condiţiile art. 28 alin. (1) şi ale art. 29 alin. (2).
(3) În măsura în
care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepţia
dispoziţiilor art. 28 şi 29.*)
__________
*) Art. 35, fost
art. 30, modificat prin Legea nr. 453/2001 şi Legea nr. 401/2003, era alcătuit
din 4 alineate.
Alin. (4), al
cărui conţinut era: "(4) În măsura în care prin prezenta lege nu se
dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968.", nu a fost modificat
sau abrogat expres prin Legea nr.
401/2003.
Alin. (3) al
art. 35, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 401/2003, a preluat
prevederile alin. (4), însă cu trimitere la Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
Alin. (4) al
art. 35 nu este inclus în forma republicată, aplicarea acestui text încetând o
dată cu abrogarea Legii nr. 32/1968 prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
CAPITOLUL
IV
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 36. - (1)
Persoanele fizice şi juridice, care beneficiază de teren în condiţiile
prezentei legi, sunt obligate să solicite emiterea autorizaţiei de construire
şi să înceapă construcţia în termen de cel mult un an de la data obţinerii
actului de concesionare a terenului.
(2) În caz de
încălcare a obligaţiei prevăzute la alin. (1) concesionarea îşi pierde
valabilitatea.
Art. 37. - (1)
Persoanele fizice şi juridice care realizează lucrări de construcţii în
condiţiile prezentei legi au obligaţia de a executa integral lucrările până la
termenul prevăzut în autorizaţie.
(2) Lucrările de
construcţii autorizate se consideră finalizate dacă s-au realizat toate
elementele prevăzute în autorizaţie şi dacă s-a efectuat recepţia la terminarea
lucrărilor, în condiţiile legii, emiterea autorizaţiei de funcţionare fiind
condiţionată de existenţa procesului-verbal de recepţie. Efectuarea recepţiei
la terminarea lucrărilor este obligatorie şi în situaţia realizării lucrărilor
în regie proprie.
(3) La
terminarea lucrărilor, beneficiarul autorizaţiei de construire are obligaţia să
regularizeze taxa pentru autorizaţia de construire, potrivit legii.
(4) O dată cu regularizarea
taxei prevăzute la alin. (3), beneficiarii autorizaţiilor de construire vor
regulariza şi celelalte cote prevăzute de lege.
(5)
Construcţiile executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea
prevederilor acesteia, precum şi cele care nu au efectuată recepţia la
terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră finalizate şi nu pot fi
intabulate în cartea funciară. În această situaţie se aplică în continuare
sancţiunile prevăzute de lege.
Art. 38. - (1)
Sunt de utilitate publică lucrările privind construcţiile care nu mai pot fi
finalizate conform prevederilor autorizaţiei de construire, inclusiv terenurile
aferente acestora.
(2) În vederea
realizării lucrărilor prevăzute la alin. (1), autoritatea administraţiei
publice locale pe teritoriul căreia se află construcţiile va aplica prevederile
Legii nr. 33/1994 privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică, iar imobilele pot fi trecute
din proprietatea publică în proprietatea privată şi valorificate, în condiţiile
legii.
Art. 39. - Toate
construcţiile proprietate particulară, realizate în condiţiile prezentei legi,
se declară, în vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la
unităţile subordonate acestora, după terminarea lor completă şi nu mai târziu
de 15 zile de la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de
construire.
Art. 40. - (1)
În cazul când într-o clădire se realizează mai multe apartamente şi suprafeţe
locative cu altă destinaţie, proprietarii acestora dobândesc şi o cotă-parte de
proprietate asupra tuturor părţilor de construcţie şi instalaţii, precum şi
asupra tuturor dotărilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în
comun, indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situată
proprietatea lor.
(2) O dată cu
dreptul de proprietate asupra construcţiilor, în situaţia celor realizate în
clădiri cu mai multe apartamente, proprietarul dobândeşte şi o cotă-parte din
dreptul de concesiune asupra terenului aparţinând domeniului privat al statului
sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Cotele-părţi
prevăzute la alineatele precedente se determină proporţional cu suprafaţa
construită a locuinţelor, a caselor de vacanţă ori a suprafeţelor cu altă
destinaţie din clădire, după caz.
Art. 41. -
Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de
înstrăinare a construcţiei pentru a cărei realizare acesta a fost constituit.
În aceleaşi condiţii se transmite şi autorizaţia de construire.
Art. 42. - (1) Autorizaţia
de construire pentru lucrările de intervenţie în scopul asigurării cerinţelor
de rezistenţă, stabilitate şi siguranţă în exploatare a construcţiilor asupra
cărora au intervenit factori distructivi de origine naturală sau umană se emite
pentru consolidarea întregii construcţii.
(2) Emiterea
autorizaţiei de construire în vederea executării lucrărilor de intervenţie
pentru consolidarea construcţiilor cu destinaţia de locuinţe, a monumentelor
istorice înscrise în listele oficiale, indiferent de proprietar, cu excepţia
celor în care se desfăşoară activităţi comerciale, precum şi a lăcaşurilor de
cult este scutită de taxa de autorizare.
Art. 43. -
Autorizarea construcţiilor cu caracter militar se face în condiţiile stabilite
de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului împreună cu
ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale interesate.
Art. 44. - (1)
În condiţiile prezentei legi, în vederea realizării unui cadru legislativ
unitar privind autorizarea lucrărilor de construcţii, toate reglementările
tehnice - norme, normative, instrucţiuni -, cu aplicabilitate în domeniul
construcţiilor şi urbanismului, elaborate de ministere şi de alte organe
centrale, se transmit în mod obligatoriu spre avizare Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
(2) Ministerele
şi celelalte organe centrale care au elaborat reglementări tehnice, potrivit
prevederilor alin. (1), au obligaţia de a le transmite Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în vederea avizării în termen de
30 de zile de la data publicării prezentei legi, sub sancţiunea încetării
aplicabilităţii acestora.
Art. 45. - (1)
În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, consiliile judeţene,
Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale
municipale, orăşeneşti şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor organiza,
în cadrul aparatului propriu, structuri de specialitate pentru îndeplinirea
atribuţiilor aflate în responsabilitatea arhitectului-şef, funcţionar public cu
funcţie de conducere, şeful compartimentului/structurii de specialitate, cu
atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării
executării lucrărilor de construcţii, şi pentru:
a) avizarea
documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism, precum şi eliberarea
certificatelor de urbanism;
b) obţinerea
avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, necesare în vederea emiterii
acordului unic;
c) întocmirea şi
eliberarea autorizaţiei de construire/desfiinţare;
d) organizarea
şi exercitarea controlului propriu privind disciplina în construcţii.
(2) Consiliul
local al comunei poate organiza structuri de specialitate la nivelul aparatului
propriu, în condiţiile prevăzute la alin. (1), în baza unei hotărâri adoptate
în acest sens.
(3) Structurile
de specialitate constituite în cadrul consiliilor judeţene acordă asistenţă
tehnică de specialitate, analizează şi avizează documentaţiile depuse pentru
certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire din competenţa de
emitere a primarilor comunelor care nu au constituite structuri de
specialitate, în condiţiile prevederilor alin. (2) şi ale art. 4 alin. (1) lit.
d), la cererea acestora.
(4) În cazul în
care, din cauza lipsei de specialişti, nu se pot constitui structurile de
specialitate prevăzute la alin. (1) la nivelul oraşelor sau al municipiilor se
vor aplica în mod corespunzător prevederile alin. (3).
(5) Funcţia de
arhitect-şef, prevăzută la alin. (1), se înscrie în nomenclatorul funcţiilor de
conducere din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene şi locale şi se
echivalează după cum urmează:
a) şef de
departament sau director general, pentru arhitectul-şef al municipiului
Bucureşti, respectiv pentru arhitectul-şef al judeţului, arhitecţii-şefi ai
municipiilor, precum şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti;
b) şef serviciu,
pentru arhitecţii-şefi ai oraşelor;
c) şef birou,
pentru persoanele cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului,
urbanismului şi al autorizării executării lucrărilor de construcţii din cadrul
primăriilor de comună, şefi ai structurilor de specialitate organizate la
nivelul acestora, în condiţiile prevăzute la alin. (2).
(6) Pentru
constituirea băncii de date, toţi posesorii de reţele tehnico-edilitare supra-
şi subterane sunt obligaţi ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei legi, să transmită administraţiei publice judeţene şi a
municipiului Bucureşti planurile cadastrale cuprinzând traseele reţelelor
existente pe teritoriul judeţului şi al localităţilor, respectiv al
municipiului Bucureşti.
Art. 46. - Prin
hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi, se constituie Comisia Interministerială pentru Zone Construite
Protejate, pentru emiterea avizului comun al Ministerului Culturii şi Cultelor
şi al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, prevăzut la
art. 10 alin. (1) lit. a) şi la art. 15 lit. f).
Art. 47. - Anexa
nr. 1 privind conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea lucrărilor de
construcţii şi anexa nr. 2 privind definirea unor termeni de specialitate
utilizaţi în cuprinsul legii fac parte integrantă din prezenta lege.
Art. 48. - Pe
data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea
construcţiei de locuinţe şi vânzarea de locuinţe din fondul de stat către
populaţie, publicată în Buletinul Oficial nr. 46 din 31 martie 1973, Hotărârea
Consiliului de Miniştri nr. 880 din
16 iulie 1973 pentru stabilirea măsurilor de executare a dispoziţiilor Legii
nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vânzarea de locuinţe
din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate
personală, publicată în Buletinul Oficial nr. 108 din 20 iulie 1973, Decretul nr. 144/1958 privind reglementarea
eliberării autorizaţiilor de construire, reparare şi desfiinţare a construcţiilor,
precum şi a celor referitoare la înstrăinările şi împărţelile terenurilor cu
sau fără construcţii, publicat în Buletinul Oficial nr. 15 din 29 martie 1958,
Decretul nr. 545/1958 privind
reglementarea amplasării construcţiilor, precum şi a trecerii în proprietatea
statului a terenurilor şi construcţiilor necesare efectuării unor lucrări sau
unor acţiuni de interes de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 41 din 30
decembrie 1958, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 2.490/1969 privind stabilirea şi
sancţionarea contravenţiilor la normele privind amplasarea şi autorizarea
construirii, reparării şi desfiinţării construcţiilor şi a altor lucrări,
publicată în Buletinul Oficial nr. 158 din 31 decembrie 1969, precum şi orice
alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.
ANEXA
Nr. 1
CONŢINUTUL-CADRU
al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii
al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Proiectul pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii se elaborează de proiectanţi
autorizaţi, persoane fizice sau juridice, în condiţiile prevederilor art. 9 din
prezenta lege, şi este extras din proiectul tehnic întocmit conform
prevederilor legale în vigoare, în concordanţă cu cerinţele certificatului de
urbanism, cu conţinutul avizelor şi al acordurilor cerute prin acesta.
Proiectul pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii se întocmeşte pentru:
- autorizarea
executării lucrărilor de construire - P.A.C.;
- autorizarea
executării lucrărilor de desfiinţare - P.A.D.;
- autorizarea
executării organizării lucrărilor - P.O.E.
Conţinutul-cadru
al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii cuprinde
opisul pieselor scrise şi desenate, necesar a fi prezentate spre autorizare.
În situaţii cu
totul excepţionale, în funcţie de complexitatea investiţiei supuse autorizării,
structurile de specialitate constituite potrivit prezentei legi vor putea cere
prin certificatul de urbanism şi alte elemente tehnice cu rol de precizare
suplimentară, care să fie cuprinse în cadrul Proiectului pentru autorizarea
executării lucrărilor de construcţii - P.A.C./P.A.D.
A. Proiectul
pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - P.A.C.
I. Piese scrise
1. Lista şi semnăturile
proiectanţilor
Se completează
cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect
pentru care răspund.
2. Memoriu
2.1. Date
generale:
Descrierea
lucrărilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrărilor de
construcţii, făcându-se referiri la:
- amplasamentul,
topografia acestuia, trasarea lucrărilor;
- clima şi
fenomenele naturale specifice;
- geologia şi
seismicitatea;
- categoria de
importanţă a obiectivului.
2.2. Memorii pe
specialităţi
Descrierea
lucrărilor de:
- arhitectură;
- structură;
- instalaţii;
- dotări şi
instalaţii tehnologice, după caz;
- amenajări
exterioare şi sistematizare verticală.
2.3. Date şi
indici care caracterizează investiţia proiectată, cuprinşi în anexa la cererea
pentru autorizare:
- suprafeţele -
construită desfăşurată, construită la sol şi utilă;
- înălţimile
clădirilor şi numărul de niveluri;
- volumul
construcţiilor;
- procentul de
ocupare a terenului - P.O.T.;
- coeficientul
de utilizare a terenului - C.U.T.
2.4. Devizul
general al lucrărilor, întocmit în conformitate cu prevederile legale în
vigoare
2.5. Anexe la
memoriu
2.5.1. Studiul
geotehnic
2.5.2.
Referatele de verificare a proiectului, în conformitate cu legislaţia în
vigoare privind calitatea în construcţii, întocmite de verificatori atestaţi de
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi agreaţi de
investitor.
2.5.3. Fişe
tehnice necesare obţinerii avizelor în vederea emiterii acordului unic din
competenţa emitentului autorizaţiei, potrivit legii, cerute prin certificatul
de urbanism.
2.5.4.
Documentaţiile specifice necesare pentru obţinerea, prin grija emitentului
autorizaţiei, a avizelor şi acordurilor privind prevenirea şi stingerea
incendiilor, apărarea civilă, protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei.
2.5.5. Avize
specifice cerute prin certificatul de urbanism, ca urmare a condiţiilor
speciale de amplasament sau a funcţionalităţii investiţiei, obţinute în
prealabil de solicitant - avizul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor
şi Turismului, Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de
Informaţii, al altor organisme ale administraţiei centrale sau ale serviciilor
descentralizate ale acestora, după caz, conform reglementărilor legale în
vigoare.
2.5.6. Acordul
vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în formă autentică,
pentru construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în
imediata lor vecinătate - şi numai dacă sunt necesare măsuri de intervenţie
pentru protejarea acestora -, pentru lucrări de construcţii necesare în vederea
schimbării destinaţiei în clădiri existente, precum şi în cazul amplasării de
construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate.
II. Piese
desenate
1. Planuri
generale
1.1. Plan de
încadrare în teritoriu
- planşă pe
suport topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi
cartografie*), întocmită la scările 1:10.000, 1:5.000,
1:2.000 sau 1:1.000, după caz
__________
*) Conform art.
3 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, astfel cum a fost modificat
prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
41/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din
7 iunie 2004, s-a înfiinţat Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin
reorganizarea Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, iar
oficiile judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie şi al municipiului
Bucureşti s-au reorganizat în oficii de cadastru şi publicitate imobiliară la
nivelul fiecărui judeţ şi în municipiul Bucureşti.
Agenţia
Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a fost organizată şi
funcţionează în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.210/2004, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 9 august 2004.
1.2. Plan de
situaţie
- privind
amplasarea obiectivelor investiţiei - planşă pe suport topografic vizat de
oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie, întocmită la scările
1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, prin care se precizează:
▪ parcela
cadastrală pentru care a fost emis certificatul de urbanism, descrisă prin
totalitatea elementelor topografice determinante pentru suprafaţa, lungimea
laturilor, unghiuri, inclusiv poziţia şi înălţimea la coamă a calcanelor
limitrofe, precum şi poziţia reperelor fixe şi mobile de trasare;
▪ amplasarea
tuturor construcţiilor care se vor menţine, se vor desfiinţa sau se vor
construi;
▪ cotele
construcţiilor proiectate şi menţinute, pe cele trei dimensiuni (cotele ±0,00;
cote de nivel; distanţe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor,
platformelor etc.);
▪ denumirile şi
destinaţiile fiecărui corp de construcţie;
▪ sistematizarea
pe verticală a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale;
▪ accesele
pietonale şi carosabile din incintă şi clădiri, plantaţiile prevăzute.
1.3. Planul
privind construcţiile subterane
Va cuprinde
amplasarea acestora, în special a reţelelor de utilităţi urbane din zona
amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziţionarea
căminelor - radier şi capac -, şi va fi redactat la scara 1:500.
În cazul lipsei
unor reţele publice de echipare tehnico-edilitară se vor indica instalaţiile
proprii prevăzute prin proiect, în special cele pentru alimentare cu apă şi
canalizare.
2. Planşe pe
specialităţi
2.1. Arhitectură
Piesele desenate
de arhitectură vor cuprinde planşele principale privind arhitectura fiecărui
obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, după cum urmează:
- planurile
cotate ale tuturor nivelurilor subterane şi supraterane, cu indicarea
funcţiunilor, dimensiunilor şi a suprafeţelor;
- planurile
acoperişurilor - terasă sau şarpantă -, cu indicarea pantelor de scurgere a
apelor meteorice şi a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor
din care se execută învelitorile;
- secţiuni
caracteristice - în special pe linia de cea mai mare pantă, acolo unde este
cazul -, care să cuprindă cota ±0,00, cotele tuturor nivelurilor, înălţimile
determinante ale acoperişului - cotele la coamă şi la cornişă -, fundaţiile
clădirilor învecinate la care se alătură construcţiile proiectate;
- toate
faţadele, cu indicarea materialelor şi finisajelor, inclusiv culorile, cotate
şi cu indicarea racordării la nivelul terenului amenajat;
- în situaţia
integrării construcţiilor într-un front existent, se va prezenta şi
desfăşurarea stradală prin care se va arăta modul de integrare a acestora în
ţesutul urban existent.
2.2. Structura
2.2.1. Planul
fundaţiilor
Se redactează la
scara 1:50 şi va releva:
- modul de
respectare a condiţiilor din studiul geotehnic;
- măsurile de
protejare a fundaţiilor clădirilor învecinate, la care se alătură construcţiile
proiectate.
2.2.2. Detalii
de fundaţii
2.2.3. Proiect
de structură complet
Se prezintă
pentru construcţii cu mai multe subsoluri şi cel puţin 10 niveluri.
2.3. Instalaţii
2.3.1. Schemele
instalaţiilor
Se prezintă
parametrii principali şi schemele funcţionale ale instalaţiilor proiectate.
2.4. Dotări şi
instalaţii tehnologice
În situaţia în
care investiţia urmează să funcţioneze pe baza unor dotări şi instalaţii
tehnologice, determinante pentru configuraţia planimetrică a construcţiilor, se
vor prezenta:
2.4.1. Desene de
ansamblu
2.4.2. Scheme
ale fluxului tehnologic
Fiecare planşă
prezentată în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în partea
dreaptă jos un cartuş, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului
elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul
proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării,
numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
B. Proiectul
pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare - P.A.D.
I. Piese scrise
1. Lista şi
semnăturile proiectanţilor
Se completează
cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect
pentru care răspund.
2. Memoriu
2.1. Date
generale
Descrierea
construcţiei care urmează să fie desfiinţată:
- scurt istoric:
anul edificării, meşteri cunoscuţi, alte date caracteristice;
- descrierea
structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic;
- menţionarea şi
descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se preleva;
- fotografii
color - format 9 x 12 cm - ale tuturor faţadelor, iar acolo unde este cazul se
vor prezenta desfăşurări rezultate din asamblarea mai multor fotografii;
- descrierea
lucrărilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrărilor de
desfiinţare.
2.2. Fişe
tehnice cuprinzând elementele de aviz necesare emiterii acordului unic,
obţinute prin grija emitentului autorizaţiei şi cerute prin certificatul de
urbanism.
II. Piese
desenate
1. Plan de
încadrare în teritoriu
- planşă pe
suport topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi
cartografie, întocmită la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după
caz.
2. Plan de
situaţie a imobilelor
- planşă pe
suport topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi
cartografie, întocmită la scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100,
după caz, prin care se precizează:
▪ parcela
cadastrală pentru care a fost emis certificatul de urbanism;
▪ amplasarea
tuturor construcţiilor care se vor menţine sau se vor desfiinţa;
▪ modul de
amenajare a terenului după desfiinţarea construcţiilor;
▪ sistematizarea
pe verticală a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale;
▪ plantaţiile
existente şi care se menţin după desfiinţare.
Pe planşă se vor
indica în mod distinct elementele existente, cele care se desfiinţează şi cele
propuse - plan de situaţie, construcţii noi sau umpluturi de pământ, plantaţii
etc., după caz.
3. Planul
privind construcţiile subterane
Va cuprinde
amplasarea acestora, în special a reţelelor de utilităţi urbane din zona
amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziţionarea
căminelor - radier şi capac -, şi va fi redactat la scara 1:500.
În cazul lipsei
unor reţele publice de echipare tehnico-edilitară se vor indica instalaţiile
proprii, în special cele pentru alimentare cu apă şi canalizare.
4. Releveul
construcţiilor care urmează să fie desfiinţate
Planşele se vor
redacta la o scară convenabilă - 1:100 sau 1:50 - care să permită evidenţierea
spaţiilor şi a funcţiunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafeţelor şi a
materialelor existente:
- planurile
tuturor nivelurilor şi planul acoperişului;
- principalele
secţiuni: transversală, longitudinală, alte secţiuni caracteristice, după caz;
- toate
faţadele.
În situaţia în
care desfiinţarea necesită operaţiuni tehnice complexe, se va prezenta şi
proiectul de organizare a lucrărilor.
Fiecare planşă
prezentată în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în partea
dreaptă jos un cartuş care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului
elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul
proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării,
numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
C. Proiectul de
organizare a execuţiei lucrărilor - P.O.E.
Proiectul de
organizare a execuţiei lucrărilor - P.O.E. - este necesar în toate cazurile în
care se realizează o investiţie. În situaţia în care acesta nu se prezintă
împreună cu proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
se va obţine o autorizaţie de construire separată de cea pentru investiţia
propriu-zisă.
Proiectul de
organizare a execuţiei lucrărilor trebuie să cuprindă descrierea tuturor
lucrărilor provizorii pregătitoare şi necesare în vederea asigurării
tehnologiei de execuţie a investiţiei, atât pe terenul aferent investiţiei, cât
şi pe spaţiile ocupate temporar în afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul
public, după cum urmează:
I. Piese scrise
1. Lista şi
semnăturile proiectanţilor
Se completează
cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect
pentru care răspund.
2. Memoriu
Acesta va
cuprinde:
- descrierea
lucrărilor provizorii: organizarea incintei, modul de amplasare a
construcţiilor, amenajărilor şi depozitelor de materiale;
- asigurarea şi
procurarea de materiale şi echipamente;
- asigurarea
racordării provizorii la reţeaua de utilităţi urbane din zona amplasamentului;
- precizări cu
privire la accese şi împrejmuiri;
- precizări
privind protecţia muncii.
Elementele
tehnice de avizare privind racordarea provizorie la utilităţile urbane din
zonă, necesare în vederea obţinerii acordului unic, se vor prezenta în cadrul
fişelor tehnice întocmite în Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor
de construcţii - P.A.C. sau P.A.D., după caz.
II. Piese
desenate
Plan general
a) la lucrările
de mai mare amploare se redactează o planşă realizată conform planului de
situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei, cuprinzând amplasamentul
investiţiei şi toate amenajările şi construcţiile provizorii necesare
realizării acesteia;
b) la lucrările
de mai mică amploare elementele de organizare a execuţiei lucrărilor vor putea
fi prezentate şi în planul de situaţie privind amplasarea obiectivelor
investiţiei al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii.
Fiecare planşă
prezentată în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în partea
dreaptă jos un cartuş, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului
elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz, titlul
proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării,
numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
ANEXA
Nr. 2
DEFINIREA
unor termeni de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii
unor termeni de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii
▪ Acord unic
Documentul cu
valoare de aviz conform, necesar pentru elaborarea şi emiterea autorizaţiei de
construire/desfiinţare, întocmit în baza concluziilor şi propunerilor rezultate
ca urmare a examinării şi aprobării documentaţiilor tehnice depuse în vederea
autorizării, însumând condiţiile şi recomandările formulate prin:
a) avizele şi
acordurile pentru utilităţi urbane privind racordarea obiectivului şi a
organizării execuţiei lucrărilor la reţelele de utilităţi urbane (apă/canal,
electricitate, gaze, termoficare, telecomunicaţii, salubritate, transport
urban);
b) avizele şi
acordurile specifice privind prevenirea şi stingerea incendiilor, apărarea
civilă, protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei.
Acordul unic se
elaborează de structurile de specialitate constituite sub autoritatea
administraţiei publice locale, în condiţiile prevederilor art. 5 alin. (1).
▪ Autorizaţia de
construire/desfiinţare
Actul de
autoritate al administraţiei publice locale - consilii judeţene şi consilii
locale municipale, orăşeneşti şi comunale -, pe baza căruia se pot realiza
lucrări de construcţii.
Procedura de
emitere a autorizaţiei de construire/desfiinţare este reglementată prin
prezenta lege şi prin normele metodologice elaborate de Ministerul Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului.
▪ Anexe
gospodăreşti
Construcţiile cu
caracter definitiv sau provizoriu, menite să adăpostească activităţi specifice,
complementare funcţiunii de locuire, care, prin amplasarea în vecinătatea
locuinţei, alcătuiesc împreună cu aceasta o unitate funcţională distinctă.
În categoria
anexelor gospodăreşti, de regulă în mediul rural, sunt cuprinse: bucătării de
vară, grajduri pentru animale mari, pătule, magazii, depozite şi altele
asemenea. În mod similar, sunt asimilabile noţiunii de anexe gospodăreşti şi
garajele, serele, piscinele şi altele asemenea.
▪ Anexe
gospodăreşti ale exploataţiilor agricole
Construcţiile
situate în zone izolate în extravilan şi îndepărtate de localitatea de
reşedinţă a lucrătorilor agricoli, menite să adăpostească maşini agricole,
utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale,
precum şi spaţii pentru cazare temporară pe timpul campaniilor agricole.
▪
Avizare/aprobare
Avizare -
procedura de analiză şi de exprimare a punctului de vedere al unei comisii
tehnice din structura ministerelor, a administraţiei publice locale ori a altor
organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza
soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a
altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi
urbanism sau prin proiectul pentru autorizarea execuţiei lucrărilor de
construcţii - extras din proiectul tehnic (P.Th.) pe baza căruia se vor executa
lucrările.
Avizarea se
concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter
tehnic de obligativitate.
Aprobare -
opţiunea forului deliberativ al autorităţii competente de însuşire a
propunerilor din documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice
favorabile, prealabil emise. Prin actul de aprobare se conferă documentaţiilor
putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea
realizării programelor de dezvoltare teritorială şi urbanistică, precum şi al
autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.
▪ Clădiri de
importanţă redusă
Construcţii cu
funcţii obişnuite, cu un grad de risc scăzut, care afectează un număr redus de
oameni:
a) clădiri de
locuit cu S+P+1E, cu maximum 6apartamente, inclusiv anexele gospodăreşti ale
acestora;
b) clădiri
pentru învăţământ cu cel mult 4 unităţi funcţionale;
c) dispensare
comunale fără staţionar;
d) sedii
administrative în mediul rural: primării, posturi de poliţie, cooperative de
credit rural, biblioteci, oficii poştale şi altele asemenea;
e) clădiri
pentru comerţ şi alimentaţie publică, cu o suprafaţă de până la 200 m2
şi cu deschideri până la 6 m;
f) hale şi
ateliere pentru activităţi meşteşugăreşti care nu generează vibraţii, cu o
suprafaţă de până la 200 m2 şi deschideri până la 6 m;
g) dependinţe şi
anexe gospodăreşti: garaje, bucătării de vară, grajduri, şuri şi altele
asemenea;
h) construcţii
cu caracter provizoriu.
▪ Construcţii cu
caracter provizoriu
Construcţiile
autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin
specificul funcţiunii adăpostite ori datorită cerinţelor urbanistice impuse de
autoritatea publică, au o durată de existenţă limitată, precizată şi prin
autorizaţia de construire.
De regulă,
construcţiile cu caracter provizoriu se realizează din materiale şi alcătuiri
care permit demontarea rapidă în vederea aducerii terenului la starea iniţială
(confecţii metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele
asemenea) şi sunt de dimensiuni reduse. Din categoria construcţiilor cu
caracter provizoriu fac parte: chioşcuri, tonete, cabine, locuri de expunere
situate pe căile şi în spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi
reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. În sensul prezentei legi realizarea
construcţiilor provizorii se autorizează în aceleaşi condiţii în care se
autorizează construcţiile definitive.
▪ Construcţii
speciale
Construcţiile cu
caracter militar care se autorizează în condiţiile prevăzute la art. 43.
▪ Documentaţiile
de amenajare a teritoriului şi de urbanism
Ansamblurile de
documente scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu definit, prin care se
analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi
măsurile de dezvoltare pe o perioadă determinată.
Structura
documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism cuprinde:
a) planurile de
amenajare a teritoriului;
b) planurile
urbanistice;
c) regulamentele
locale de urbanism.
Definirea şi
conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
se fac prin legea amenajării teritoriului şi urbanismului.
▪ Drept de
execuţie a lucrărilor de construcţii
Dreptul real
sau, după caz, dreptul de creanţă privind imobilul, care conferă titularului
dreptul de a obţine, potrivit legii, din partea autorităţii competente,
autorizaţia de construire sau de desfiinţare. Dovada dreptului asupra
imobilului se face prin actul, denumit titlu, prin care se atestă dreptul de
proprietate (precum contractul de vânzare-cumpărare, de schimb, de donaţie,
certificatul de moştenitor, actul administrativ de restituire, hotărâre
judecătorească) sau printr-un contract de concesiune, contract de cesiune,
contract de comodat. Emiterea autorizaţiei de construire în baza unui contract
de închiriere se poate face numai pentru construcţii cu caracter provizoriu şi
cu acordul expres al proprietarului de drept.
▪ Firma
Elementul
constructiv aplicabil pe clădire sau independent, pe care se inscripţionează
date de identificare a unei instituţii publice, societăţi comerciale, fundaţii,
denumirea comercială, obiectul de activitate sau orice alt text specific, sub
care o persoană fizică sau juridică îşi exercită activitatea într-o clădire sau
într-o incintă.
▪ Instalaţii
aferente construcţiilor
Totalitatea
conductelor şi echipamentelor care asigură utilităţile necesare funcţionării
construcţiilor, situate în interiorul limitei de proprietate, de la
branşament/racord (inclusiv) la utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau
nu încorporate în construcţie. Instalaţiile aferente construcţiilor se
autorizează împreună cu acestea sau, după caz, separat.
▪ Intravilanul
localităţii
Teritoriul care
constituie o localitate se determină prin Planul urbanistic general (PUG) şi
cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel, cu/fără construcţii, organizate şi
delimitate ca trupuri independente, plantate, aflate permanent sub ape, aflate
în circuitul agricol sau având o altă destinaţie, înăuntrul căruia este permisă
realizarea de construcţii, în condiţiile legii.
Intravilanul se
poate dezvolta prin extinderea în extravilan numai pe bază de planuri
urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrându-se ulterior în Planul
urbanistic general (PUG) al localităţii.
▪ Extravilanul
localităţii
Teritoriul
cuprins între limita intravilanului şi limita administrativ-teritorială a
unităţii de bază (municipiu, oraş, comună), înăuntrul căruia autorizarea
executării lucrărilor de construcţii este restricţionată, în condiţiile
prezentei legi.
▪ Împrejmuiri
Construcţiile
definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafeţe, arii sau parcele
asupra cărora există forme de proprietate, executate pentru protecţie împotriva
intruziunilor, realizate din diferite materiale - beton, cărămidă, piatră,
lemn, metal, inclusiv sârmă ghimpată întinsă pe bulumaci -, ori prin planţii
specifice.
▪ Lucrări de
construcţii
Operaţiunile
specifice prin care:
- se realizează
construcţii de orice fel - civile, industriale, agrozootehnice, edilitare
subterane şi aeriene, căi de comunicaţii, lucrări inginereşti, de artă etc.;
- se
desfiinţează astfel de construcţii prin demolare, dezmembrare, dinamitare etc.
▪ Lucrări de
modificare
Lucrări de
intervenţii asupra elementelor constructive, structurale şi/sau nestructurale,
având ca efect modificarea (totală sau în parte) a acestora, privind:
- modificarea
planimetriei interioare sau exterioare;
- modificarea
volumetriei.
În toate
cazurile este necesară emiterea unei autorizaţii de construire, cu respectarea
prevederilor legale privind calitatea în construcţii pentru care legea prevede
emiterea autorizaţiei de construire.
▪ Lucrări
specifice la căile de comunicaţie, care nu necesită autorizaţie de construire
Lucrările de
întreţinere care nu necesită proiect şi deviz general, constând dintr-un
complex de lucrări care se execută în mod permanent, în vederea menţinerii
construcţiilor-instalaţiilor în condiţii tehnice corespunzătoare desfăşurării
continue, confortabile şi în deplină siguranţă a circulaţiei, la nivelul
traficului maxim.
▪ Mobilier urban
Elementele
funcţionale şi/sau decorative amplasate în spaţiile publice care, prin
alcătuire, aspect, amplasare, conferă personalitate aparte zonei sau
localităţii. Prin natura lor piesele de mobilier urban sunt asimilate
construcţiilor dacă amplasarea lor se face prin legare constructivă la sol
(fundaţii platforme de beton, racorduri la utilităţi urbane, cu excepţia
energiei electrice), necesitând emiterea autorizaţiei de construire. Fac parte
din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, bănci, bazine, pavaje
decorative, pergole, cabine telefonice şi altele asemenea.
▪ Parcelare
Operaţiunea de
proiectare urbanistică prin care se determină divizarea uneia sau mai multor
proprietăţi funciare distincte, destinate construirii, în scopul atribuirii,
concesionării sau vânzării loturilor rezultate.
▪ Proiect tehnic
(P.Th.)
Documentaţia -
piese scrise şi desenate -, care cuprinde soluţiile tehnice şi economice de
realizare a obiectivului de investiţii şi pe baza căreia se execută lucrările
autorizate.
▪ Proiect pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Proiectul pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, necesar emiterii autorizaţiei
de construire, este extras din proiectul tehnic (P.Th.) şi se elaborează în
condiţiile prevederilor prezentei legi şi în conformitate cu conţinutul-cadru
cuprins în anexa nr. 1.
▪ Recepţia
lucrărilor
Recepţia
lucrărilor constituie o componentă a sistemului calităţii în construcţii şi
este actul prin care se certifică finalizarea lucrărilor executate în conformitate
cu prevederile proiectului tehnic şi cu detaliile de execuţie.
Recepţia
lucrărilor de construcţii de orice categorie şi de instalaţii se efectuează
atât la lucrări noi, cât şi la intervenţii în timp asupra construcţiilor
existente, conform legii. Recepţia lucrărilor de construcţii se realizează în
două etape, potrivit prevederilor legale în vigoare, după cum urmează:
- recepţia la
terminarea lucrărilor;
- recepţia
finală.
▪ Schimbare de
destinaţie
În înţelesul
prevederilor art. 3, este necesară emiterea unei autorizaţii de construire
şi/sau de desfiinţare, după caz, numai în situaţia în care pentru realizarea
schimbării de destinaţie a spaţiilor sunt necesare lucrări de construcţii
pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei de construire.
▪ Zone protejate
Teritoriile
delimitate geografic, în cuprinsul cărora se află elemente sau ansambluri ale
patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebită. În raport cu natura
elementelor de patrimoniu, zonele protejate sunt:
a) zone naturale
protejate, instituite pentru protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului
natural cu valoare deosebită;
b) zone
construite protejate, instituite pentru salvarea, protejarea şi punerea în
valoare a patrimoniului construit, cu valoare istorică, culturală sau
memorialistică deosebită.
NOTĂ:
Reproducem mai
jos prevederile art. III din Legea nr.
453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea
locuinţelor, ale art. II alin. (2) şi ale art. III din Legea nr. 401/2003 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcţii şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 199/2004 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr.
50/1991:
- art. III din
Legea nr. 453/2001:
"Art. III.
- Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: anexa la Legea nr.
50/1991, republicată, art. 8 alin. 5 şi pct. 8 lit. j) din anexa nr. II la
Legea protecţiei mediului nr. 137/1995,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 17 februarie
2000, precum şi referirile la obligativitatea emiterii acordului de mediu
pentru lucrările de construcţii-montaj din cuprinsul legii, din actele de
aplicare a acesteia, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor
prezentei legi.";
- art. II alin.
(2) şi art. III din Legea nr. 401/2003:
"(2) În
termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi,
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va modifica normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, care vor
include formularele, procedura de autorizare şi conţinutul documentaţiilor
necesare acestei proceduri. În acelaşi termen se vor efectua operaţiunile de
preluare, predare-primire a studiilor de teren şi a documentaţiilor prevăzute
la art. I pct. 23 [alin. (1) al art. 291], prin proces-verbal
încheiat între părţi după inventarierea arhivelor menţionate la art. I pct. 23
[art. 291 alin. (3)], fără a mai fi nevoie de punerea în întârziere.
Art. III. - La
data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă litera c) a articolului 48
din Legea nr. 422/2001 privind
protejarea monumentelor istorice.";
- art. II alin.
(2) din Legea nr. 199/2004:
"(2) În
termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi,
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va modifica Normele metodologice de aplicare a
Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul
ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.943/2001, cu modificările
ulterioare."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu